MASÓNIC, -Ă adj. Francmasonic. [< fr. maçonnique]. Vezi definitia »

DEZOXIRIBONUCLÉIC adj. m. (În sintagma) Acid dezoxiribonucleic = substanță complexă care se găsește mai ales în nucleul celulelor vii, având un rol important în transmiterea ereditară a unor caractere și însușiri. – Din fr. désoxyribonucléique. Vezi definitia »

ANTIVARIÓLIC, -Ă adj., s.n. (Vaccin, ser, medicament) care previne și imunizează contra variolei. [Pron. -ri-o-. / cf. fr. anti-variolique]. Vezi definitia »

PIROTÉHNIC, -Ă, pirotehnici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține pirotehniei, privitor la pirotehnie; produs prin pirotehnie. 2. S. f. Pirotehnie. – Din fr. pyrotechnique. Vezi definitia »

MECÁNIC, -Ă I. adj. 1. referitor la mecanică (III). 2. acționat de o mașină, de un mecanism. 3. (despre o acțiune, un gest; și adv.) făcut automat; mașinal. II. s. m. lucrător specialist în lucrări de mecanică, în reparații de mașini, de instalații etc. ◊ conducător al unei locomotive; motorist. III. s. f. 1. știință care studiază legile mișcării și ale repausului corpurilor. ♦ ă fluidelor = hidromecanică; ~ cerească = ramură a astronomiei care studiază mișcarea corpurilor cerești. 2. tehnica procedeelor în care intervin fenomene mecanice; mecanotehnică. 3. (fig.) combinație. (< fr. mécanique, it. mecanico, germ. Mechenik/er/, lat. mecanicus, germ. Mechenik/er/) Vezi definitia »