POLISEMÍE s. f. Însușire a unor cuvinte sau unități frazeologice de a avea mai multe sensuri; calitatea de a fi polisemantic; polisemantism. – Din fr. polysémie. Vezi definitia »

AMIOSTENÍE s. f. atonie musculară. (< fr. amyosthénie) Vezi definitia »

INGÉSTIE s. f. ingerare; înghițire. (< fr. ingestion, lat. ingestio) Vezi definitia »

CÂMPÍE, câmpii, s. f. Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren; șes, câmp. – Câmp + suf. -ie. Vezi definitia »

-PTIZÍE elem. „spută, expectorație”. (< fr. -ptysie, cf. gr. ptysis) Vezi definitia »