UTEROCÉL s. n. hernie a uterului. (< fr. utérocèle) Vezi definitia »

PIETROȘÉL, pietroșei, s.m. 1. (Iht.) Porcușor. 2. Nume dat mai multor specii de păsări migratoare, care trăiesc printre stânci și prin locuri pietroase. Vezi definitia »

PLEUROCÉL s.n. (Med.) Hernie a plămânului și a pleurei. [< fr. pleurocèle, cf. gr. pleura – coastă, kele – hernie]. Vezi definitia »

ȚEL, țeluri, s. n. 1. Punct, loc la care cineva vrea să ajungă; p. ext. obiectiv către care tinde cineva, punct final; scop. 2. (Înv.) Punct, semn care se ochește, care trebuie nimerit când se trage cu o armă; țintă. ♦ Cătarea puștii. ◊ Loc. adv. În țel sau în țelul puștii = în bătaia puștii. ♦ Dispozitiv de ochire așezat în interiorul lunetei unei arme. – Cf. germ. Ziel, rus. țel, magh. cel. Vezi definitia »

fulcél, fulcéi, s.m. (reg.) prună uscată. Vezi definitia »