Definita cuvantului arm
arm (ármuri), s. n. – 1. (Olt.) Coapsă. – 2. Parte a piciorului de dinapoi al unui animal, cuprinsă între crupă și gambă. – Var. armur. Mr. armu. Lat. armus (Pușcariu 124; Candrea-Dens., 87; REW 661; DAR); cf. sard. armu, cors. erme, fr. ers. Sensul de „coapsă” nu apare în dicționare, cf. ALR, I, 56. Cihac, I, 16 și Pușcariu 124 explică var. armur printr-un dim. *armulus; este mai probabil un sing. regresiv, de la pl. armuri (Byck-Graur 28). Der. armurar (var. armurare, armurăriță,), s. n. (specie de ciulini, Carduus Marianus; tumoare la vite), pe care DAR îl explică printr-un lat. [tumor] *armoralis. Din rom. a trecut în mag. armurár (Edelspacher 8).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu arm
-SPERM2 Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) sămânță”. [ < fr. -sperme, cf. gr. sperma]. Vezi definitia »
EXODÉRM s.n. Țesut vegetal constituit din celule mari poliedrice, situate sub epiderma rădăcinii. [< fr. exoderme, cf. gr. exo – în afară, derma – piele]. Vezi definitia »
MAXILIFÓRM, -Ă adj. în formă de maxilă. (< fr. maxi-lliforme) Vezi definitia »
SUBERIFÓRM, -Ă adj. asemănător cu pluta. (< lat. suberiformis) Vezi definitia »
XEROFÓRM s. n. Substanță medicamentoasă care se prezintă sub formă de pulbere galbenă, întrebuințată ca antibiotic (intestinal). – Din fr. xéroforme. Vezi definitia »