ONDULÁ, ondulez, vb. I. 1. Intranz. A avea o mișcare ondulatorie, a se legăna ca udele apei; a se undui. ♦ A prezenta un contur sinuos; a șerpui; a se arcui. 2. Tranz. A da unei benzi, unei table formă de valuri, de ondulații. 3. Tranz. A face cârlionți; a bucla, a încreți părul. ◊ Refl. S-a ondulat singură. [Var.: (pop.) undulá vb. I.] – Din fr. onduler. Vezi definitia »

LAMELÁ vb. I. tr. (Constr., tehn.) A supune operației de lamelare; a forma un material în lamele. [Cf. it. lamellare]. Vezi definitia »

CALÁ vb. tr. 1. a imobiliza o piesă, un organ de mașină înainte ca acesta să intre în funcțiune. 2. a așeza la orizontală suportul unui aparat topografic de vizare. (< fr. caler) Vezi definitia »

AUTOCONTEMPLÁ vb. refl. a se contempla pe sine însuși. (< fr. autocontempler) Vezi definitia »

MODELÁ vb. tr. 1. a executa dintr-un material plastic modelul unei lucrări de sculptură. 2. a confecționa modele pentru turnătorie. 3. (fig.) a da expresia dorită. (< fr. modeler, it. modellare) Vezi definitia »