CARCASĂ, carcase, s. f. 1. Îmbrăcăminte metalică exterioară a unui sistem tehnic, care susține anumite elemente ale acestuia și, eventual, îl protejează împotriva acțiunilor exterioare. 2. Totalitatea oaselor care alcătuiesc scheletul unui animal. 3. Scheletul unei mașini, al unei construcții etc. – Din fr. carcasse. Vezi definitia »

MOTOÁȘCĂ, motoaște, s. f. (Reg.) Boccea mică, legăturică făcută dintr-o basma cu capetele înnodate, în care se țin sau se transportă obiecte mărunte. – Din ucr. motočka. Vezi definitia »

TURBOSUFLÁNTĂ s. f. suflantă cu rotor de mare viteză de rotație, acționată de o turbină cu vapori sau cu gaze. (< fr. turbosouflante) Vezi definitia »

LOGÍSTICĂ s.f. 1. Logica simbolică (matematică); denumire a logicii moderne, ca știință combinatorie. 2. Organizarea combinării factorilor de producție și distribuție (materii prime, materiale, instalații, persoane, informații etc.) potrivit scopului de îndeplinit. (< fr. logistique) Vezi definitia »

smochină, smochine s. f. om sfrijit / firav. Vezi definitia »