BLÓCHAUS s. n. 1. bloc². 2. comandă cuirasată din care se conduce o navă militară mare în timpul luptei. (< germ. Blockhaus) Vezi definitia »

CHÓRUS, chorusuri, s. n. (Jaz) Improvizație solistică legată de o temă principală. ♦ Improvizație colectivă, care urmează după improvizațiile soliștilor. [Pr.: co-] – Din fr., engl. chorus. Vezi definitia »

FÚCUS s. m. Denumire dată algelor brune din genul Fucus, al căror tal este prins de stâncile din apa mărilor prin crampoane fixatoare. – Cuv. lat. Vezi definitia »

Redivivus provine din Limba Latina. Este format din prefixul red-, re-, „din nou” + vivus, „in viata, viu” Vezi definitia »

TÍMUS s. n. Glandă cu secreție internă, așezată în partea superioară a toracelui, care influențează creșterea organismului în primii ani ai copilăriei și se atrofiază mai târziu. – Din fr. thymus. Vezi definitia »