cârci s.m. (reg.) vârf de lăstar de vie; porțiune dintr-un strugure; strugure mic. Vezi definitia »

a nu face mulți purici expr. a nu sta mult timp într-un loc. Vezi definitia »

tefericí (-césc, -ít), vb. – A se desfăta, a trăi în voie. Tc. teferrüc „vesel” (Tiktin). – Der. tefericie, s. f. (distracție, desfătare). Sec. XVIII, înv. Cf. sb. teferic „casă țărănească”. Vezi definitia »

a se uita ca curca la crăci / ca mâța-n calendar / ca vițelul la poartă nouă expr. a fi complet neștiutor într-un domeniu; a nu reuși să înțeleagă o anumită chestiune. Vezi definitia »

RĂSCLOCÍ, pers. 3 răsclocește, vb. IV. Tranz. A cloci peste perioada normală. – Răs- + cloci. Vezi definitia »