SÉCȚIE s.f. 1. Subdiviziune administrativă a unui oraș. 2. Subdiviziune organizatorică și de muncă, făcută pe ramuri de activitate în întreprinderi, instituții etc. ♦ Compartiment cu destinație specială într-un magazin, într-un muzeu, spital etc.; raion. [Gen. -iei, var. secțiune (4) [în DN] s.f. / < rus. sekțiia, cf. fr. section, lat. sectio]. Vezi definitia »

CICLOMETRÍE s.f. Tehnica măsurării unui cerc. [< fr. cyclométrie]. Vezi definitia »

RETROVÉRSIE, retroversii, s. f. (Med.) Înclinare a uterului posterior către sacru. [Var.: retroversiúne s. f.] – Din fr. rétroversion. Vezi definitia »

PROPOZÍȚIE s.f. 1. Unitatea sintactică cea mai simplă prin care se exprimă de obicei o judecată sau o idee. ♦ (Log.) Îmbinare de cuvinte care exprimă o idee completă. 2. (Mat.) Teoremă care servește demonstrației unei teoreme mai importante sau stabilirii unui rezultat fundamental dintr-un capitol al matematicii. 3. Cea mai mică construcție muzicală, care se încheie printr-o cadență oarecare. [Gen. -iei, var. propozițiune s.f. / cf. fr. proposition, lat. propositio]. Vezi definitia »

-STOMÍE Element secund de compunere savantă cu semnificația „deschidere”, „deschizătură”, „gură”. [< fr. -stomie, it. -stomia, cf. gr. stoma – gură]. Vezi definitia »