Definita cuvantului așchie
áșchie (áșchii), s. f. – Bucată mică ce se desprinde sau sare dintr-un lemn, os etc.. – Var. (h)asc(i)e. Mr. iașcl’ă. Lat. pop. ascla, reducere de la *astŭla ‹ assŭla (Pușcariu 136; Candrea-Dens., 94; REW 736; DAR); cf. alb. aškje, ngr. ἄσϰλα, vegl. jaska, it. aschia (napol. áška, sicil. aška,, sard. aša, apul. aško, lec. ašcula), prov., cat. ascla, port. acha; alb. aštše (‹ assŭla), it. ascola (‹ *ascŭla), sp. astilla (‹ astella), aparțin aceleași rădăcini. – Der. așchia, vb. (a face așchii), pe care Pușcariu 137 îl derivă de la un lat. *asclāre, care nu pare necesar; așchios, adj. (care se rupe ușor în așchii).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu așchie
ETEROMANÍE s.f. (Med.) Manie de a bea eter în loc de alcool. [Gen. -iei. / < fr. éthéromanie, cf. fr. éther – eter, gr. mania – patimă]. Vezi definitia »
SACROCOXALGÍE s.f. Artrită cronică a simfizei sacroiliace. [< fr. sacro-coxalgie]. Vezi definitia »
HÓSTIE s. f. 1. (la greci și la romani) jertfă adusă zeilor; (la evrei) animal adus ca jertfă lui Dumnezeu. 2. (la catolici) azima împărtășaniei. 3. (fig.) victimă. (< fr. hostie, lat. hostia) Vezi definitia »
ciochie, ciochii s. f. (intl.) trădare, vânzare. Vezi definitia »
BONIFICÁȚIE, bonificații, s. f. Bonificare. – Fr. bonification. Vezi definitia »