EXECUTÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Persoană) care execută ceva. ◊ Executor testamentar = persoană însărcinată cu aducerea la îndeplinire a unui testament după moartea testatorului; executor judecătoresc = funcționar care îndeplinește acte de procedură și execută hotărâri judecătorești. [Pron. eg-ze-. / cf. fr. exécuteur, lat. exsecutor]. Vezi definitia »

schimonisitór, schimonisitoáre, adj., s.m. și f. (înv.) (persoană) care (se) schimonosește. Vezi definitia »

UNIFLÓR, -Ă, uniflori, -e, adj. (Despre plante) Care are, care face o singură floare. – Din fr. uniflore. Vezi definitia »

PROPAGATÓR, -OÁRE, propagatori, -oare, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care propagă idei, doctrine etc., care face propagandă, propagandist. 2. Adj. Care se propagă. – Din fr. propagateur, lat. propagator, -oris. Vezi definitia »

Factor solubil eliberat de limfocite în timpul unui nou contact cu antigenul la care au fost sensibilizate și care declanșează reacția de imunitate mediată celular. Vezi definitia »