NAUFRÁGIU s. n. 1. accident grav, avarie care scoate o navă din circulație, prin scufundare, rupere sau eșuare. 2. (fig.) ruină, distrugere, dezastru. (< lat. naufragium, it. naufragio) Vezi definitia »

SINCLINÓRIU, sinclinorii, s. n. (Geol.) Asociație de cute în care cele din partea centrală sunt mai coborâte decât cele din părțile laterale. – Din fr. synclinorium. Vezi definitia »

ENDOCRÁNIU s. n. fața internă a cutiei craniene. (după fr. endocrâne) Vezi definitia »

chiringíu s.m. (reg.) noaten (miel) de doi ani. Vezi definitia »

lagumgíu, lagumgíi, s.m. (înv.) miner. Vezi definitia »