ȘERPÍU, -ÍE, șerpii, adj. (Rar) Șerpesc. – Șarpe + suf. -iu. Vezi definitia »

EXHIBITÓRIU, -IE adj. (Liv.) De exhibiție. [Pron. -riu. / < fr. exhibitoire, lat. exhibitorius]. Vezi definitia »

CONTRASERVÍCIU s. n. 1. serviciu (4) în schimbul altui serviciu. 2. deserviciu. (< contra¹- + serviciu) Vezi definitia »

ponorâtóriu, -oáre, adj. (înv.; despre terenuri) care se ponorăște, se surpă, alunecă; alunecos. Vezi definitia »

PRETÓRIU, pretorii, s. n. 1. (La romani) Reședința pretorului, sala în care pretorul își exercita funcțiile judecătorești. ♦ Loc dintr-o tabără romană unde era așezat cortul comandantului. 2. (Înv.) Sală de judecată (în incinta unui tribunal); p. gener. tribunal. 3. (În evul mediu, în Țara Românească) Sfat domnesc format din sfetnicii apropiați ai domnului. – Din lat. praetorium, fr. prétoire. Vezi definitia »