RĂPITÓR, -OÁRE, răpitori, -oare, adj. 1. (Adesea substantivat; despre oameni) Care răpește pe cineva. 2. (Despre animale) Care prinde și consumă hrană de origine animală, de obicei vie. ♦ (Substantivat, f. pl.) Numele a două ordine de păsări de pradă (de zi sau de noapte), bune zburătoare, cu cioc gros, arcuit și încovoiat și cu picioare terminate cu gheare ascuțite și întoarse; (și la sg.) pasăre care face parte din unul dintre aceste ordine. ♦ Fig. Hrăpăreț, uzurpator. 3. Fig. Care vrăjește, captivează; fermecător, încântător. – Răpi + suf. -tor. Vezi definitia »

neprihănitór, neprihănitoáre, adj. (înv.) neprihănit. Vezi definitia »

EVAPORATÓR², -OÁRE, evaporatori, -oare, s. m. și f. Muncitor care lucrează la evaporator¹ (1). – Evapora + suf. -tor. Vezi definitia »

ALBIȘÓR², -OÁRĂ, albișori, -oare, adj. Diminutiv al lui alb². Vezi definitia »

-FÓR² elem. „care duce, care poartă”. (< fr. -phore, cf. gr. phoros) Vezi definitia »