BASCÚLĂ s.f. 1. Aparat pentru cântărit greutăți mari, de tipul balanței. 2. Pârghie cu punctul de sprijin la mijloc rezemat pe o axă, asrfel încât să permită o mișcare oscilatorie liberă. ♦ Aparat de gimnastică folosit pentru executarea diferitelor sărituri acrobatice. ♦ Dispozitiv care permite modificarea poziției, în plan orizontal și vertical, în raport cu axa optică a unei părți a aparatului fotografic. 3. Partea metalică a armelor de vânătoare cu țevi mobile. [< fr. bascule, cf. it. basculla]. Vezi definitia »

PARAFRÁZĂ s.f. 1. Explicație mai largă și într-o formulare personală a unui text dat. ♦ Imitație (în versuri) a unui text, amplificată față de original. 2. Compoziție muzicală care constituie o prelucrare cu caracter liber a unei teme muzicale luate din altă operă. [Cf. fr. paraphrase, it. parafrasi, lat., gr. paraphrasis < para – alături, phrasis – fel de a vorbi]. Vezi definitia »

TĂTÚȚĂ s. m. Tătucă. – Din tată + suf. -uță. Vezi definitia »

FÉNTĂ s. f. (sport) complex de mișcări executate rapid pentru derutarea adversarului și obținerea unui avantaj asupra acestuia. (< fr. feinte) Vezi definitia »

LANȚÉTĂ, lanțete, s. f. 1. Instrument chirurgical format dintr-o lamă cu două tăișuri foarte ascuțite, care folosește la vaccinări, incizii etc. 2. Mic instrument în formă de lopățică, cu care se netezesc și se rectifică tiparele în turnătoriile de fontă. – Din germ. Lanzette, fr. lancette. Vezi definitia »