VISCOLÍRE, viscoliri, s. f. Faptul de a viscoli; viscoleală, viscolitură. – V. viscoli. Vezi definitia »

multumire Vezi definitia »

ciocíre s.f. (reg.) cherchelire, îmbătare. Vezi definitia »

DENEGÁRE s.f. Acțiunea de a denega și rezultatul ei; denegație, tăgăduială. ◊ (Jur.) Denegare de dreptate = refuzul nejustificat al unei instanțe judecătorești de a soluționa o pricină cu care a fost sesizată. [< denega]. Vezi definitia »

ÎNCĂPĂȚÂNÁRE, încăpățânări, s. f. Faptul de a se încăpățâna; cerbicie. [Var.: (reg.) încăpățináre s. f.] – V. încăpățâna. Vezi definitia »