IGNITÓR s. n. electron de aprindere a unui ignitron. (< fr. igniteur, engl. ignitor) Vezi definitia »

BISECTÓR, -OÁRE, bisectoare, s. f., adj. 1. S. f. Dreaptă care împarte un unghi în două părți egale. 2. Adj. (În sintagma) Plan bisector = plan care împarte un diedru în două diedre egale. – Din fr. bissecteur. Vezi definitia »

ÎNCHEGĂTÓR, -OÁRE, închegători, -oare, s. f., adj. 1. S. f. Vas de lemn în care ciobanii pun laptele la închegat. 2. S. f. (Bot.; reg.) Năprasnică (Geranium robertianum). 3. Adj. Care încheagă. – Închega + suf. -ător. Vezi definitia »

DEMISTIFICATÓR, -OÁRE adj. Care demistifică. [< demistifica + -tor]. Vezi definitia »

SECATÓR s.n. Foarfece de grădinar. [< fr. sécateur, rus. sekator]. Vezi definitia »