SURZÍ, surzesc, vb. IV. 1. Intranz. A-și pierde parțial sau total auzul; a deveni surd. 2. Tranz. A face ca cineva să își piardă auzul, a face pe cineva surd; p. ext. a ameți, a zăpăci. – Din surd. Vezi definitia »

corchezí, corchezésc, vb. IV (reg.) 1. a împestrița limba, a poci, a schimonosi vorbirea, a o corci, a o stropși. 2. a începe o treabă și a o ține mereu încurcată. 3. a nu mai avea încotro, a se feri, a da din colț în colț. 4. a încălzi puțin un lichid; a dezmorți. Vezi definitia »

GANOÍZI s.m.pl. Ordin de pești cu scheletul cartilaginos sau osos, numai cu bronhii, având aripioarele și coada împărțite în două părți inegale; (la sg.) pește din acest ordin. [Sg. ganoid. / < fr. ganoïdes, cf. gr. ganos – strălucire, eidos – formă]. Vezi definitia »

DESZĂPEZÍ, deszăpezesc, vb. I – V. Tranz. A curăța de zăpadă (redând circulației) un drum, un loc etc.; a destroieni. – Des¹- + [în]zăpezi. Vezi definitia »

obezí obezésc, vb. IV (înv.) a pune în obezi, a încătușa. Vezi definitia »