Definita cuvantului aspru
áspru (áspri), s. m. – Veche monedă turcească de argint, care a circulat în țările române, începînd cu sec. XV; valora a douăsprezecea parte dintr-un florin, în sec. XVII, și 1/80 dintr-un leu (adică o lețcaie sau o jumătate de para), la începutul sec. XIX. – Mr. aspru, megl. aspră. Ngr. ἄσπρον, din lat. asper, cf. bg. asprŭ. Cuvîntul sp. figurează deja la Covarrubias. Cf. Ed. Schwyzer, IF, I (1931), p. 1-45.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu aspru
ROTAMÉTRU s. n. instrument pentru măsurarea debitului unui fluid într-o conductă, pe baza pierderii de presiune constantă. (< fr. rotamètre) Vezi definitia »
MULTIMÉTRU, multimetre, s. n. Aparat electric pentru măsurarea tensiunilor, curenților și uneori a rezistențelor electrice. – Din fr. multimètre. Vezi definitia »
CEILOMÉTRU s.n. Instrument pentru determinarea plafonului norilor. [Pron. -ce-i-. / < germ. Ceilometer]. Vezi definitia »
BAROMÉTRU s.n. Instrument pentru măsurarea presiunii atmosferice. [< fr. baromètre, cf. gr. baros – greutate, metron – măsură]. Vezi definitia »
lústru s. n. – Strălucire, luciu. – Mr. lustru. It. lustro, parțial prin tc. lustro „cremă de ghete”, cf. ngr. λοῦστρο „strălucire”. Der. în lat. lustrum (Pușcariu 1004) nu este posibilă. – Der. lustragiu, s. m. (cel ce curăță pantofii), din tc. lustraci; lustragerie, s. f. (loc unde se lustruiește încălțămintea); lustrui, vb. (a da pantofii cu cremă; a curăța, a da luciu); lustruială, s. f. (acțiunea de a lustrui); lustrină, s. f. (țesătură lucioasă), din fr. lustrine. Vezi definitia »