CARMELÍT, -Ă, carmeliți, -te, s. m. și f. Călugăr(iță) catolic(ă) care aparține unui ordin înființat în Spania în sec. XIII. – Din fr. carmélite. Vezi definitia »

cit (cíturi), s. n. – Indian, țesătură de bumbac. Tc. çit (Cihac, II, 567; Șeineanu, II, 136; Lokotsch 428; Ronzevalle 79). – Der. citarea, s. f. (indian, țesătură), din tc. çetare. Vezi definitia »

ZOIZÍT s.n. Silicat natural hidratat de calciu și de aluminiu din grupa epidotului, component al unor roci eruptive și metamorfice. [Sil. zo-i-] (din germ. Zoisit) Vezi definitia »

BIT s.m. (Cib.) Unitate de informație, reprezentând cantitatea de informație obținută în urma actului de alegere între două alternative echiprobabile. [Pron. bit / < fr., it. bit < engl. bi(nary digi)t]. Vezi definitia »

STRĂȘINÍT, -Ă adj. v. streșinit. Vezi definitia »