ANEMÓNĂ, anemone, s. f. 1. (La pl.) Gen de plante erbacee cu flori mari de diferite culori, care înfloresc de obicei primăvara (Anemone); (și la sg.) plantă care aparține acestui gen. 2. (Zool.; în sintagma) Anemonă-de-mare = actinie. – Din fr. anémone, lat. anemona. Vezi definitia »

dumitríță (dumitríțe), s. f. – Crizantemă (Chrysanthemum indicum). De la (Sfîntul) Dumitru, fiind perioada ei înflorire. Vezi definitia »

ȚUICĂRÉALĂ, țuicăreli, s. f. Faptul de a se țuicări; țuicuială. – Țuicări + suf. -eală. Vezi definitia »

parolíță, parolíțe, s.f. (reg.) inel. Vezi definitia »

VENÚLĂ s. f. 1. venă mică. 2. nervură subțire din structura frunzelor. (< fr. veinule, lat. venula) Vezi definitia »