capéte (-ți), s. m. – Vas, strachină. – Var. căpeț, s. n.; căpcea, capcea, s. f. Ngr. ϰαπέτις „măsură pentru produse solide” (Diculescu, Elementele, 467), probabil introdus într-o epocă mai puțin tîrzie decît presupunea Diculescu. Ultima var. un dim., cu confuzia între ți și ci la finală. După Densusianu, Hațeg, 61, căpcea ar veni de la tc. kepce; însă aria sa de răspîndire (Trans. de Sud-Vest) nu se potrivește cu această ipoteză; același autor a propus mai tîrziu (GS, VI, 363) un lat. *capicella. Vezi definitia »

ARIDITÁTE s. f. Faptul de a fi arid, neroditor, sterp; uscăciune. V. sterilitate. – Fr. aridité (lat. lit. ariditas, -atis). Vezi definitia »

Masinute motociclete si alte jucarii improvizate, confectionate de copilul din mediul rural, realizate din bucati de lemn cu roti din capace de bere in scopul de a se juca impreuna cu ceilalti copii din comunitate Vezi definitia »

GEMELITÁTE s. f. situația pe care o prezintă gemenii. (< fr. gémellité) Vezi definitia »

abstractivitáte s. f. aptitudinea de a abstrage. (< fr. abstractivité) Vezi definitia »