COLONÁDĂ s.f. Șir de coloane care formează un ansamblu arhitectonic. [< fr. colonnade]. Vezi definitia »

TAMARÍSCĂ s.f. Specie de arbust cu frunze mărunte și dese, cu flori albe sau roz, care cresc pe prundișuri; (pop.) cătină. [Var. tamarix s.m. / < fr. tamaris, cf. lat. tamariscus]. Vezi definitia »

cánă (cắni), s. f. – Vas cu toartă care servește la băut. – Var. cănată. Se consideră în general reprezentant al germ. Kanne, prin intermediul sl. (bg., sb. kana, rus. kana, Cihac, II, 39) sau al lat. canna (Meyer, Neugr. St., III, 26), cf. fr. cannette, norm. canne „urcior”. Apare și în ngr. ϰάννα, de unde provine mr. În rom. nu pare probabilă der. directă din lat., fiind vorba de un cuvînt de origine germanică, și posibil tîrzie. Lohovary 320 îl explică prin pre-indoeurop. Der. cănățue, s. f.(ceașcă), cf. sb. kanatica; cantă, s. f. (vas, oală, urcior), cf. sb., mag. kanta. Vezi definitia »

HIDROSTÁTICĂ s.f. Ramură a hidromecanicii care studiază legile echilibrului lichidelor și al corpurilor cufundate în ele; statica fluidelor. [Gen. -cii. / < fr. hydrostatique, cf. gr. hydor – apă, statikos – referitor la echilibru]. Vezi definitia »

murgeálă s.f. (înv.) amurgire, înserare. Vezi definitia »