SPĂLĂTÚRĂ, spălături, s. f. Faptul de a (se) spăla. 1. Curățare a cuiva sau a ceva cu ajutorul apei, săpunului, detergenților etc. ♦ Apa murdară în care s-a spălat ceva; lături. ♦ Introducere a unui lichid (medicamentos) într-o cavitate fiziologică sau patologică a organismului pentru a o curăța sau a o dezinfecta. 2. Acțiune de eroziune a pământului cauzată de șuvoaie; loc unde se produce o astfel de eroziune, urmă lăsată de șuvoaie. ♦ Pietriș adus de ape; loc acoperit cu acest pietriș. – Spăla + suf. -ătură. Vezi definitia »

SPARCHÉTĂ s. f. v. sparcetă. Vezi definitia »

SPÉCULĂ s. f. 1. comerț ilicit prin dosirea de mărfuri și vinderea lor, cu suprapreț. ◊ dare de bani cu dobândă mai mare decât cea legală. 2. speculație (2). (< specula) Vezi definitia »

anátemă, s. f. – Excludere, ostracizare a cuiva de către biserică. – Var. ana(f)tima, ana(f)tema. – Mr. anatima, megl. natima. Ngr. ἀνάυημα (Murnu 4). Formele cu f. arată proveniența din sl. anathema, anafema. – Der. anatem(at)isi, anatem(at)iza, vb. (a arunca anatema, a afurisi). Vezi definitia »

ASFODÉLĂ s.f. Plantă bulboasă din familia liliaceelor, cu flori albe. [< fr. asphodèle, cf. gr. asphodelos]. Vezi definitia »