ETÉRIC, -Ă adj. 1. fluid și curat ca eterul, cu proprietățile eterului. ♦ ulei ~ = substanță uleioasă, volatilă, cu miros puternic, extrasă din plante, folosită în industria parfumurilor, în farmacie etc. 2. (fig.) foarte curat. ◊ subtil, inconsistent. (< germ. ätherische, it. eterico) Vezi definitia »

șodátic, șodátică, adj. (reg.) glumeț. Vezi definitia »

CRIPTOGRÁFIC, -Ă, criptografici, -ce, adj. Care ține de criptografie, privitor la criptografie. – Din fr. cryptographique. Vezi definitia »

ARHITECTÓNIC, -Ă, arhitectonici, -e, adj. Care aparține arhitecturii, din domeniul arhitecturii; folosit în arhitectură. – Fr. architectonique (lat. lit. architectonicus). Vezi definitia »

popívnic, popívnici, s.m. (reg.) plantă ale cărei rădăcini fierte dau un ceai contra tusei și durerilor de stomac; piperu-lupului. Vezi definitia »