Definita cuvantului ață
áță (áțe), s. f. – 1. Fir. – 2. Fibră, filament. – 3. (adv.) Direct, fără oprire. – 4. (Fam.) Intendență militară. Lat. acia (Pușcariu 158; REW 102; DAR); cf. it. accia (calabr. azza, ven., lom. atssa, mil. asa, engad. atša). – Sensul 4 este o interpretare umoristică a cuvîntului administrație, care înainte se prescurta de obicei sub forma a-ție. Der. ațică, s. f. (firicel; fir de bumbac pentru urzeală, făcut din două fire răsucite); ațist, s. m. (ofițer de intendență); ațos, adj. (care are ațe; necioplit, înfumurat, nesuferit). – Din rom. provine bg. acŭ (Capidan, Raporturile, 220).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ață
TROMBOFLEBÍTĂ s.f. Inflamație a venelor și formarea de cheaguri de sânge în vene. [< fr. thrombophlébite, cf. gr. thrombos – cheag, phleps – venă]. Vezi definitia »
ISOPÍCNĂ s.f. v. izopicnă. Vezi definitia »
pârvă, pârve, s.f. (înv.) femeie depravată. Vezi definitia »
ALÉRTĂ, alerte, s. f. Alarmă; (prin restricție) cuvânt prin care se atrage atenția oamenilor de știință astronomi asupra evoluției diverselor fenomene cerești. – Fr. alerte. Vezi definitia »
STEREOCÁMERĂ s. f. cameră fotografică cu două obiective, care permite înregistrarea simultană a două imagini conjugate. (< stereo1- + cameră) Vezi definitia »