făurár s. m. – Februarie. – Mr. flivrar, istr. faurǫr. Lat. fĕbruarius (Pușcariu 591; Candrea-Dens., 574; REW 3120; DAR), cf. alb. fruer, fljur (Meyer 108; Philippide, II, 641), calabr. frevaru, friul. frevar. Este formă populară, paralelă lui fevruarie (sl. fevruarie), înv., și februarie, s. m. (lat. februarius). Prin analogie cu făurar „fierar” s-a ajuns și la o formă regresivă, faur „februarie”. Vezi definitia »

IMPOPULÁR, -Ă adj. nepopular. (< fr. impopulaire) Vezi definitia »

PARAZITÁR, -Ă adj. 1. (Care duce o viață) de parazit. 2. Provocat de un parazit. [Cf. fr. parasitaire]. Vezi definitia »

BRĂCINÁR, brăcinare, s. n. 1. Șiret, sfoară sau curea cu care se strâng în jurul mijlocului izmenele, ițarii etc.; brâneț. 2. Vergea de oțel care leagă coarnele plugului, pentru a le întări. – Brăcină (reg. „cingătoare” < lat.) + suf. -ar. Vezi definitia »

surlár, surlári, s.m. 1. (înv.) persoană care cântă din surlă; surlaș. 2. (reg.) nume de pește. Vezi definitia »