FIZIOTERAPÍE s. f. Metodă de tratament medical cu ajutorul agenților fizici (aer, lumină, apă, electricitate etc.). [Pr.: -zi-o-] – Din fr. physiothérapie. Vezi definitia »

HETEROCROMÍE s.f. Anomalie congenitală caracterizată prin colorarea diferită a irisurilor. [< fr. hétérochromie]. Vezi definitia »

HIPERSUSTENTÁȚIE s.f. Portanță a profilului unei aripi care se obține prin diferite dispozitive peste portanța normală. [< fr. hypersustentation]. Vezi definitia »

RADIOMANOMETRÍE s. f. (Med.; în sintagma) Radiomanometrie biliară = metodă de examinare a căilor biliare, în cursul unei operații sau după efectuarea ei, prin cercetarea morfologiei și presiunilor manometrice ale acestora. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiomanométrie. Vezi definitia »

OFTALMODINÍE s. f. nevralgie oculară. (< fr. ophtalmodynie) Vezi definitia »