NONCONTRADÍCȚIE s. f. principiu fundamental al gândirii, potrivit căruia nu se poate afirma și nega, în același timp, același predicat despre un subiect. (< fr. non-contradiction) Vezi definitia »

IJDERÉNIE, ijderénii, s. f. (Înv.) Obârșie, origine, proveniență. [Var.: ijdăránie s. f., ijderánie s. f.] (din ijderi + suf. -enie) Vezi definitia »

ANOMINÁȚIE s.f. (Lit.) Figură de stil care constă în repetarea unui nume propriu, de obicei de persoană, prin apelativul din care provine prin antonomază. [< fr. annomination, cf. lat. ad – lângă, nominare – a numi]. Vezi definitia »

REFRACTOMETRÍE s. f. disciplină care studiază metodele și procedeele de măsurare a indicilor de refracție ai substanțelor. (< fr. réfractométrie) Vezi definitia »

ABAZÍE s. f. Imposibilitate de a merge, datorită unei tulburări a automatismului actului motor al mersului. – Din fr. abasie. Vezi definitia »