Definita cuvantului mestecă
méstecă1, s.f. (pop.) 1. rășină de brad, galbenă și dulce, care se mestecă sau se mănâncă. 2. pastă de chițion.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu mestecă
DULCEÁȚĂ, dulcețuri, s. f. 1. Însușirea de a fi dulce; gustul mâncărurilor sau băuturilor dulci sau îndulcite; p. ext. gust plăcut al unei mâncări sau băuturi. 2. Preparat alimentar făcut din fructe sau petale de flori fierte în sirop de zahăr. 3. Aliment extrem de gustos; bunătate. 4. Fig. Calitatea de a fi plăcut; ceea ce desfată pe cineva sau procură cuiva o senzație plăcută. ◊ Loc. adv. Cu dulceață = cu drag; din toată inima. ♦ Plăcere, desfătare; mulțumire sufletească, bucurie, fericire. 5. Fig. Blândețe, bunătate, duioșie. [Pl. și: dulceți] – Dulce + suf. -eață. Vezi definitia »
MELISMÁTICĂ, melismatici, s.f. – V. melismatic (1) [DEX'98] Vezi definitia »
POLINEVRÍTĂ, polinevrite, s. f. Boală a nervilor periferici, caracterizată prin alterarea mai multor trunchiuri nervoase și ramuri terminale. – Din fr. polynévrite. Vezi definitia »
lădúncă, lădúnci, s.f. (reg.) 1. lădiță de cizmar. 2. cartușieră. Vezi definitia »
SUPRATÓNICĂ s. f. (muz.) contradominantă. (< supra1- + tonică) Vezi definitia »