FÁRSĂ s. f. 1. comedie ușoară în care comicul reiese mai ales din situații hazlii; bufonerie. 2. păcăleală, festă. 3. carne tocată și condimentată cu care se umple o pasăre, un pește, o legumă; umplutură. (< fr. farce, it. farsa) Vezi definitia »

AMETÁBOLĂ adj. f. (Zool.; despre insecte) Care nu prezintă metamorfoză. [< fr. amétabole, cf. gr. a – fără, metabole – transformare]. Vezi definitia »

ierúncă (ierúnci), s. f. – Urzică (Bonasia betulina). – Var. iruncă. Origine incertă. Pare a fi în legătură cu sl. jarębĭ, jarębĭca „potîrniche” (Cihac, II, 149; Scriban), însă der. directă este dificilă. Drăganu, Dacor., VI, 284, se gîndea la sb. jaruh „de primăvară” sau bg. jarka, jarica „puișor”. Vezi definitia »

a pune o pilă expr. 1. a interveni (în mod abuziv) în favoarea cuiva sau pentru sine. 2. a solicita protecție (ilegală) pentru cineva sau pentru sine. Vezi definitia »

țidúlă (-le), s. f. – Bilet. Pol. cedula sau mag. cédula (Tiktin; Gáldi, Dict., 166). Vezi definitia »