Definita cuvantului hienă
HIÉNĂ s.f. 1. Mamifer carnivor care trăiește în Africa și în Asia și se hrănește în special cu cadavre. 2. (Fig.) Om rău, feroce; om josnic. [Pron. hi-e-. / < fr. hyène, cf. gr. hyaina < hys – porc].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu hienă
cánă (cắni), s. f. – Vas cu toartă care servește la băut. – Var. cănată. Se consideră în general reprezentant al germ. Kanne, prin intermediul sl. (bg., sb. kana, rus. kana, Cihac, II, 39) sau al lat. canna (Meyer, Neugr. St., III, 26), cf. fr. cannette, norm. canne „urcior”. Apare și în ngr. ϰάννα, de unde provine mr. În rom. nu pare probabilă der. directă din lat., fiind vorba de un cuvînt de origine germanică, și posibil tîrzie. Lohovary 320 îl explică prin pre-indoeurop. Der. cănățue, s. f.(ceașcă), cf. sb. kanatica; cantă, s. f. (vas, oală, urcior), cf. sb., mag. kanta. Vezi definitia »
EPÓHĂ s.f. v. epocă. Vezi definitia »
IZOPARAFÍNĂ s. f. izoalcan. (< fr. isoparaffine) Vezi definitia »
a da dos la față expr. 1. a pleca pe furiș. 2. a da înapoi în fața unor dificultăți. Vezi definitia »
LACTOFLAVÍNĂ s. f. vitamina B2, din lapte, ouă etc.; riboflavină. (< fr. lactoflavine) Vezi definitia »