posoácă s.f. 1. (înv. și reg.) sânge sau lichid amestecat cu sânge, puroi etc. care curge din gură, din nas sau dintr-o rană. 2. terciuială, zdrobire. 3. murdărie. 4. mâncare rea. Vezi definitia »

VELORÍCȘĂ s. f. (în Extremul Orient) ricșă trasă de un biciclist. (< velo/ciped/ + ricșă) Vezi definitia »

APOCATASTÁZĂ s.f. (Rar) Readucere la un stadiu anterior. ♦ (La stoici și la unii mistici) Reconstituirea unor situații inițiale de proveniență divină în univers. [Cf. fr. apocatastase]. Vezi definitia »

tarấncă, tărinci, s.f. (reg.) 1. fierul care leagă osia carului de perinoc. 2. schimbător de plug. Vezi definitia »

cípcă s.f. (reg.) 1. împletitură făcută cu acul; dantelă, horbotă, spițură. 2. panglică, fundă, cordea, cordică, petele. 3. brățară. Vezi definitia »