Definita cuvantului muzică
MÚZICĂ, (4) muzici, s. f. 1. Arta de a exprima sentimente și idei cu ajutorul sunetelor combinate într-o manieră specifică. 2. Știință a sunetelor considerate sub raportul melodiei, al ritmului și al armoniei. 3. (Adesea fig.) Creație componistică, melodie, cântec; p. ext. executare sau audiere a unei compoziții muzicale. ◊ Expr. (Fam.) A-i face (cuiva) muzică = a-i face (cuiva) gălăgie, scandal. 4. Orchestră. ◊ Muzică militară = fanfară. Muzica sferelor = pretinse sunete bizare emise de vânturile solare și de pulsațiile corpurilor planetelor; cântecul planetelor. – Din lat., it. musica, fr. musique, germ. Musik.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu muzică
HRÓNICĂ s.f. v. cronică. Vezi definitia »
ENDOMETRIÓZĂ s. f. afecțiune prin dezvoltarea de endometrioame. (< fr. endométriose) Vezi definitia »
VULVÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a vulvei. [< fr. vulvite]. Vezi definitia »
hápchină, hápchini, s.f. (reg.) bucată. Vezi definitia »
ECLÍSĂ s. f. 1. placă de lemn, de metal etc. care servește la înnădirea a două piese alăturate prin șuruburi, nituri sau sudură. 2. partea laterală a unui instrument cu coarde, care leagă de jur-împrejur cele două fețe. (< fr. éclisse) Vezi definitia »