CIBLÉU s. n. obiect în formă de clopot, cu un mâner de prindere la partea superioară, în jocul de curling. (< fr. ciblé) Vezi definitia »

văléu / văleléu (pop.) interj. Vezi definitia »

PERONÉU s. n. os lung și subțire, între genunchi și gleznă; fibulă (3). (< fr. péroné) Vezi definitia »

NUCLÉU s.n. 1. (Chim.) Ciclu de atomi care compun scheletul moleculei unui corp chimic și care rămâne neschimbat la toți derivații corpului respectiv. ♦ (Fiz.) Partea centrală a unui atom, care poartă electricitate pozitivă și în care se concentrează aproape întreaga masă a atomului. ♦ (Biol.) Element central al unei celule, situat în plasmă, cu structură proprie și care are funcții importante în celulă. ♦ (Astr.) Porțiune centrală a unei comete, a unei galaxii. 2. (Fig.) Element esențial al unui lucru. [Pron. -cleu, pl. -ee, (s.m.) -ei. / < fr. nucléus, lat. nucleus]. Vezi definitia »

nodéu, nodéie, s.n. (reg.) 1. încheietura mâinii; nodiț. 2. fiecare dintre cele două oase rotunde de la gleznă; ouăle picioarelor. 3. genunchi. Vezi definitia »