CÚINĂ s. f. v. cuhnie. Vezi definitia »

XERÓZĂ s.f. (Med.) Uscare a pielii datorită unei secreții sebacee insuficiente; asteatoză. [< fr. xérose, cf. gr. xerosis]. Vezi definitia »

DRÓPICĂ s. f. (Med.; pop.) Hidropizie. – Din ngr. drópikas (= idrópikus). Vezi definitia »

pomíță, pomíțe, s.f. (reg.) 1. fragă; dudă; mură; coacăză. 2. (fig.) femeie imorală; poamă. Vezi definitia »

báftă (báfte), s. f. – Noroc, succes. Tc. baht (Popescu-Ciocănel 14; DAR; Ronzevalle 48), care a trecut în țig. batch (Miklosich, Zig., 172; Wlislocki 72). În rom. pare a fi intrat prin intermediul țig. (Graur 124; Graur, Notes, IV, 196; Juilland 157) și consideră o nuanță de vulgaritate; cu toate că este un cuvînt foarte folosit în limbajul comun, apare rareori în literatură. Din tc. provin și ngr. βάχτ, alb. baft, bg., sb. bacht. – Stamati folosește de mai multe ori cuvîntul baftă, cu sensul de „gură, cioc”; nu cunoaștem rațiunea acestei întrebuințări, care nu apare la alt autor și pe care nu o găsim în dicționare. – Der. băftos, adj. (norocos). Vezi definitia »