DELIMITATÍV, -Ă adj. care delimitează, care servește pentru a delimita; delimitator. (< fr. délimitatif) Vezi definitia »

TELEVIZÍV, -Ă, televizivi, -e, adj. v. VIDICÓN s. n. Tub de reluare televizivă; videocaptor. – [DN] Vezi definitia »

PROIECTÍV, -Ă adj. referitor la activitatea de proiectare, la proiecție. ◊ (mat.; despre figuri) care își păstrează proprietățile când sunt proiectate pe un plan. ♦ geometrie ~ă = geometrie care studiază proprietățile proiective ale figurilor. ◊ (psih.; despre tehnici, teste) care permite obținerea unei reprezentări obiective a intervenției personalității unui individ într-o anumită activitate. (după fr. projectif) Vezi definitia »

CONSTITUTÍV, -Ă adj. care intră în componența unui lucru, care reprezintă un element esențial în structura lui; constituent. (< fr. constitutif) Vezi definitia »

INHIBITÍV, -Ă adj. inhibitor. (< fr. inhibitif) Vezi definitia »