întrecătúră s.f. (înv.) afectare, mofturi, fasoane. Vezi definitia »

INDUCTÁNȚĂ, inductanțe, s. f. (Fiz.) Mărime caracteristică unui circuit electric sau unei perechi de circuite electrice alăturate, egală cu raportul dintre fluxul magnetic care străbate suprafața mărginită de conturul unuia dintre circuite și intensitatea curentului electric care produce acest flux; inductivitate. – Din fr. inductance. Vezi definitia »

ȚOLÍCĂ, țolici, s. f. (Reg.) Țol². – Din țol² + suf. -ică. Vezi definitia »

FARMACIBERNÉTICĂ s.f. Utilizarea mașinilor electronice de calcul pentru fixarea datelor privitoare la influența medicamentelor asupra organismului. [Cf. fr. pharmacybernétique]. Vezi definitia »

EPIZIOSTENÓZĂ s. f. strâmtare patologică a vulvei. (< fr. épisiosténose) Vezi definitia »