BIVALÉNȚĂ s.f. (Chim.) Însușire a elementelor bivalente. [< fr. bivalence]. Vezi definitia »

PURPURÍNĂ s. f. materie colorantă roșie-purpurie, extrasă din rădăcina unor plante sau obținută sintetic. (< fr. purpurine) Vezi definitia »

POSPĂIÁLĂ, pospăieli, s. f. Faptul de a pospăi; (concr.) înveliș sau strat subțire dintr-o materie care acoperă un obiect; fig. lustru înșelător, aparență, spoială, superficialitate. [Pr.: -pă-ia-] – Pospăi + suf. -eală. Vezi definitia »

MONEDĂ albeț, arginți, chelșug, cocoșel, covrig, pleavă, polidor, zimți. Vezi definitia »

DÉMĂ, deme, s. f. Unitate administrativ-teritorială în Grecia antică și în Imperiul Bizantin. – Din fr. dème. Vezi definitia »