FÍNIȘ s.n. 1. Linia de sosire la o probă de alergări, curse etc. 2. Partea finală a unei probe; capacitatea unui sportiv de a sfârsi puternic o întrecere. [< engl., fr. finish]. Vezi definitia »

TOCMÁȘ, tocmași, s. m. (Reg.) Flăcău căruia i se încredințează conducerea jocului într-un sat, angajarea lăutarilor etc. – Din tocmi + suf. -aș. Vezi definitia »

hăugáș, hăugáșe, s.n. (reg.) 1. făgaș. 2. jgheabul sau gârliciul teascului. Vezi definitia »

pámeș, pámeșe, s.n. (reg.) fiecare dintre cele două părți ale ale sacului umplut cu paie sau cu fân, pus pe spatele calului. Vezi definitia »

fíldeș s. n. Substanță din care sunt alcătuiți colții de elefant. – Mr., megl., fildiș. – Tc. fil diși „dinte de elefant” (Șeineanu, II, 171; Lokotsch 607), cf. fil, cuman. fil tisi, sp. marfil, și de asemenea, ngr. φίλδισι, alb. filjdič, bg. ildiši, sb. fildiš. – [3367] Vezi definitia »