OOLOGÍE s. f. Parte a ornitologiei care se ocupă cu studiul științific al ouălor. – Din fr. oologie. Vezi definitia »

CRIPTOFTALMÍE s.f. (Med.) Malformație congenitală a ochilor, în care aceștia, rudimentar dezvoltați, sunt acoperiți de pielea pleoapelor. [Gen. -iei. / < fr. cryptophtalmie]. Vezi definitia »

pîrghie (-ii), s. f. – Bară rigidă cu care se ridică greutăți. Lat. pergŭla „ieșire”, care mai înseamnă și „grindă mică”, cf. Du Cange (cf. Pascu, I, 142; Scriban). Explicația care pornește de la rom. prăjină (Tiktin) este nesigură. Vezi definitia »

TREPIDÁȚIE s.f. Mișcare vibratorie care are loc de jos în sus, produsă în funcționarea unor sisteme tehnice. ♦ (Fig.) Agitație, neastâmpăr. [Gen. -iei. / cf. fr. trépidation]. Vezi definitia »

exploatatie cu sediul administrativ Vezi definitia »