Definita cuvantului pîrghie
pîrghie (-ii), s. f. – Bară rigidă cu care se ridică greutăți. Lat. pergŭla „ieșire”, care mai înseamnă și „grindă mică”, cf. Du Cange (cf. Pascu, I, 142; Scriban). Explicația care pornește de la rom. prăjină (Tiktin) este nesigură.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pîrghie
PARALOGÍE s.f. (Rar) Transformare analogică a formei unui cuvânt prin asemănarea lui formală cu alt cuvânt. [Gen. -iei. / < fr. paralogie, cf. gr. para – lângă, logos – cuvânt]. Vezi definitia »
ONOMASIOLOGÍE s. f. ramură a lingvisticii care studiază evoluția semnificației și a formei cuvintelor. (< fr. onomasiologie, germ. Onomasiologie) Vezi definitia »
TENOPLASTÍE s.f. (Med.) Operație plastică asupra unui tendon. [Gen. -iei. / < fr. ténoplastie, cf. gr. tenon – tendon, plassein – a forma]. Vezi definitia »
SUPERBÍE s. f. orgoliu, îngâmfare, trufie; mândrie. (< lat., it. superbia) Vezi definitia »
BATOGRAFÍE s. f. Batologie2. (<fr. batographie) Vezi definitia »