PTIALÍNĂ s. f. Enzimă secretată de glandele salivare, care are proprietatea de a transforma amidonul din alimente în maltoză și glucoză. [Pr.: pti-a-] – Din fr. ptyaline. Vezi definitia »

HOMOGENÉZĂ s. f. totalitatea generațiilor succesive dintr-un strămoș comun. (< fr. homogenèse) Vezi definitia »

cergă (cérgi), s. f. – 1. Pătură. – 2. Pînză de cort. – Mr., megl. cergă „cort”. < Tc. cerga „cort” (Șeineanu, II, 101; Meyer 439; Lokotsch 412); cf. ngr. tsérga, alb. tsergë, sb. čerga, magh. cserga, cserge, țig. čerga, cu accepții care oscilează între „cort” și „pătură”. Istoria acestui cuvînt nu este clară. Pare a fi vorba despre lat. serica, trecut în gr. și de acolo în tc. (Berneker 145), de unde provin cuvintele sl. (Miklosich, Fremdw., 82). Este posibil să fi intrat în rom. prin mai multe filiere în același timp. (După Murnu 45, ngr. provine din rom.; după Meyer, Neugr. St., II, 61, din sl. A. Sacerdoțeanu, Revista istorică, XXI, 321-4, deriva rom. direct din lat.). – [Art. 1675] Vezi definitia »

PRESVÍTERĂ s. f. v. prezbiteră. Vezi definitia »

ștílfă s.f. (înv.) un anumit fel de țesătură. Vezi definitia »