Definita cuvantului năplăire
năplăíre, năplăíri, s.f. (reg.) 1. sufocare, înnăbușire. 2. coșmar.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu năplăire
ȘPĂLTUÍRE, șpăltuiri, s. f. Acțiunea de a șpăltui și rezultatul ei; șpăltuit. – V. șpăltui. Vezi definitia »
ESTORCÁRE s.f. v. extorcare. Vezi definitia »
SEROATENUÁRE s. f. seroterapie în scopul atenuării unei boli contagioase încă din perioada de incubație. (după fr. séro-atténuation) Vezi definitia »
REINTEROGÁRE s.f. Acțiunea de a reinteroga. [< reinteroga]. Vezi definitia »
eroáre (eróri), s. f. – Greșeală. Lat. errorem (sec. XIX). – Der. eronat, adj., din fr. erroné. Vezi definitia »