náică s.f. (reg.) 1. termen de respect folosit pentru o femeie mai în vârstă; dadă, nană, lele. 2. iubită. Vezi definitia »

BUCCÍNĂ s. f. (ant.) instrument de suflat, drept sau încovoiat, asemănător cornului de vânătoare. (<lat. buccina, fr. buccin) Vezi definitia »

SALMONELÓZĂ s.f. (Med.) Boală infecțioasă provocată de salmonelă la animale și păsări, transmisibilă și omului, putând provoca accidente intestinale sau abortive; paratifoză. [< fr. salmonellose]. Vezi definitia »

GLÚMĂ¹, glume, s. f. Scurtă poveste plină de haz (și cu un final neașteptat), care provoacă râs și veselie. V. anecdotă. ◊ Loc. adv. În glumă = fără nici o intenție serioasă, fără răutate. Fără glumă = în mod serios. Nu glumă! = cu adevărat, serios. ◊ Expr. A se întrece (sau a merge prea departe) cu gluma = a-și permite prea mult, a întrece limita admisă în atitudini, comportare. A lăsa gluma (la o parte) = a vorbi serios. A lua (ceva) în glumă = a nu lua (ceva) în serios, a nu da importanță; a subestima. A nu ști (sau a nu înțelege) de glumă, se spune (ca reproș) despre cineva care se supără când glumești cu el. A nu-i arde (cuiva) de glumă = a fi indispus, supărat, necăjit. Nu-i (de) glumă = e lucru serios, îngrijorător. ♦ Faptă hazlie; păcăleală. – Din sl. glumŭ, bg. gluma. Vezi definitia »

SACÓȘĂ, sacoșe, s. f. Poșetă de dimensiuni mai mari; (în special) săculeț (de pânză) sau plasă (în formă de săculeț) pentru târguieli. – Din fr. sacoche. Vezi definitia »