suvintrít s.n. (reg.) tundere a oii pe sub pântece, între picioarele dinapoi și împrejurul cozii; tușinare. Vezi definitia »

SILNICÍT, -Ă, silniciți, -te, adj. (Rar) Constrâns, forțat; oprimat. – V. silnici. Vezi definitia »

CERARGIRÍT s. n. clorură de argint naturală, folosită ca minereu de argint. (< fr. cérargyrite) Vezi definitia »

PECETLUÍT², -Ă, pecetluiți, -te, adj. 1. Care a fost sigilat, pe care s-a aplicat o pecete (1); p. ext. ștampilat; închis, zăvorât. ♦ (Pop.) Astupat ermetic cu un dop (sigilat); înfundat. ♦ Fig. Însemnat, stigmatizat; dezonorat (printr-un semn exterior). 2. Fig. Hotărât, stabilit, decis. – V. pecetlui. Vezi definitia »

RÂCÂÍT², -Ă, râcâiți, -te, adj. 1. Care este scormonit, scurmat, zgâriat. 2. Îndepărtat prin zgâriere. – V. râcâi. Vezi definitia »