pititelúț, -ă, adj. (reg.) mititeluț. Vezi definitia »

ANTEBRÁȚ s. n. 1. parte a brațului de la cot până la încheietura mâinii. 2. parte a membrelor anterioare la animale, între cot și genunchi. (după fr. avant-bras) Vezi definitia »

honț (hónți), s. m. – Poreclă dată sașilor din Transilvania. De la Hans „Ioan”, care sună în pronunțarea săs. Honnes, Hănnes (Borcea 193; Tiktin). Este posibil ca în alegerea acestui nume să fi intervenit o intenție satirică, ce apropie cuvîntul de h(o)anță „cîrpă”, cf. hanță sau de la honț „pungaș”, cf. hoț, pahonț. Vezi definitia »

cobéț, cobéți, s.m. (reg.) uliul găinilor. Vezi definitia »

șpiț, șpițuri s. n. 1. vârful pantofului. 2. (rar) țigaret de dimensiune mică. Vezi definitia »