ALCÁLIU, alcalii, s. n. Compus chimic caustic, cu gust leșietic, care, împreună cu un acid, formează o sare. [Pr.: -li-u] – Din fr. alcali. Vezi definitia »

FOTÓLIU s.n. 1. Scaun mare (capitonat) cu brațe și cu spătar; jilț. 2. Loc într-o sală de spectacol situat în față. ◊ Fotoliu de orchestră = loc în primele rânduri ale unei săli de concert, (p. ext.) de spectacol. [Pron. -liu, pl. -ii, -uri, var. (pop.) fotel s.n. / < fr. fauteuil]. Vezi definitia »

micșuníu, -íe, micșuníi, adj. (reg. înv.) de culoarea micșunelei. Vezi definitia »

CÉLȚIU s. n. (Chim.) Hafniu. – Din fr. celtium. Vezi definitia »

ÍNDIU s. n. metal alb-argintiu, moale, maleabil, asemănător cu aluminiul, care se găsește în blendă. (< fr. indium) Vezi definitia »