Definita cuvantului indicativ
INDICATÍV, -Ă adj. Care indică, îndrumător. ◊ (Gram.) Modul indicativ (și s.n.) = mod care exprimă o acțiune reală. // s.n. 1. Denumire convențională pentru unități militare, comandanți etc. 2. (La un post de radio-televiziune) Semnal de identificare la începutul sau sfârșitul emisiunii. ◊ Indicativ de apel = apelativ convențional format din litere sau cifre care servește pentru identificarea locului de origine sau a expeditorului unui mesaj telegrafic sau radiofonic. [Cf. lat. indicativus, fr. indicatif].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu indicativ
INTEROGATÍV, -Ă adj. care exprimă o întrebare. (< fr. interrogatif, lat. interrogativus) Vezi definitia »
adjectiv: sluga om care te slujeste martalog Vezi definitia »
substantiv, cu sensul de obiect, lucru Vezi definitia »
TENSIOACTÍV, -Ă adj. Care modifică tensiunea superficială. ♦ Datorat tensioactivității. [< fr. tensio-actif]. Vezi definitia »
INTEROGATÍV, -Ă, interogativi, -e, adj. Care exprimă o întrebare; întrebător. – Din fr. interrogatif. Vezi definitia »