CONSIMȚĂMẤNT, consimțăminte, consimțămínte s. n. Încuviințare, aprobare, asentiment. ♦ Adeziune nesilită, aderare de bunăvoie la ceva. [Var.: (rar) consimțimấnt s. n.] – Consimți + suf. -ământ (după fr. consentement). Vezi definitia »

MONT, monturi, s. n. Parte care rămâne după amputarea unei mâini sau a unui picior; ciot. ♦ Capăt proeminent al unui os sau al unei articulații; spec. proeminență patologică a unui os sau a unei articulații, îndeosebi la degetul gros de la picior. – Din bont. Vezi definitia »

LENT, -Ă, lenți, -te, adj. Încet, domol. – Din fr. lent, lat. lentus. Vezi definitia »

BASCULÁNT, -Ă, basculanți, -te, adj. Care basculează sau care poate bascula; care balansează. ◊ Autocamion (sau camion, vagon) basculant = autocamion (sau camion, vagon) a cărui platformă se ridică pentru a descărca materialele transportate. – Din fr. basculant. Vezi definitia »

Cuvânt împrumutat din englezã care defineste un bandaj rigid pt imobilizarea unei extremitãti lezate (fisurã, fracturã, rupturã de ligamente)cu ajutorul unui material sintetic mai usor decât gipsul. Vezi definitia »